69 de Specii de Pești din Marea Neagră Identificate la Litoralul Românesc – Atlasul INCDM 2022
Biodiversitatea marină a României, în special de-a lungul litoralului Mării Negre, a devenit un subiect tot mai important în contextul schimbărilor climatice, pescuitului intensiv și impactului antropic asupra ecosistemelor. În acest sens, cele mai recente cercetări realizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța (INCDM) aduc în prim-plan o imagine actualizată și complexă a speciilor de pești din Marea Neagră care pot fi întâlnite în apele teritoriale românești.
Lucrarea științifică intitulată „Speciile de pești de la litoralul românesc – Atlas actualizat”, publicată în 2022, reprezintă rezultatul unui efort de monitorizare desfășurat pe o perioadă de 10 ani (2012–2022). Studiul este semnat de un colectiv de specialiști în biodiversitate marină și ihtiofaună: M. Nicolaev, G. Radu, L. Radu, A. Micu, C. Nicolaev, G. Anton, M. Manea, M. Niță, I. Nicolaev.
În total, au fost identificate 69 de specii de pești, iar rezultatele sunt disponibile public în format electronic pe platforma ResearchGate: 🔗 Atlasul actualizat – ResearchGate (2022)
Acest articol își propune să sintetizeze cele mai relevante date din atlas, cu accent pe statutul speciilor, peștii cu interes comercial, dar și pe concluziile esențiale pentru viitorul ecosistemului marin românesc.
Ce amenință ecosistemul piscicol din România?
Ecosistemul marin al României, în special zona costieră a Mării Negre, este din ce în ce mai vulnerabil în fața unor factori de presiune care influențează semnificativ structura, diversitatea și distribuția speciilor de pești. Studiul realizat de INCDM Constanța a evidențiat că dezechilibrele actuale sunt rezultatul unor interferențe complexe, de natură atât naturală, cât și antropogenă.
Printre cei mai importanți factori de impact se numără:
- Pescuitul excesiv – exploatarea intensivă a anumitor specii, în special cele cu valoare economică, a dus la scăderea populațiilor și la dezechilibrarea lanțului trofic marin.
- Utilizarea neadecvată a uneltelor de pescuit – plasele de mici dimensiuni sau pescuitul ilegal în perioadele de prohibiție afectează reproducerea naturală a peștilor și elimină exemplarele tinere înainte de maturitate.
- Poluarea apelor – deversările de ape reziduale, fertilizanții agricoli și microplasticul contribuie la deteriorarea calității habitatului marin și pot modifica comportamentul și fiziologia speciilor.
- Urbanizarea litoralului și turismul masiv – activitățile umane în zonele costiere reduc suprafețele naturale de reproducere și hrănire, în special în zonele lagunare sau estuariene.
- Schimbările climatice – creșterea temperaturii apei și modificarea salinității favorizează apariția unor specii invazive și împing speciile autohtone către zone mai puțin favorabile biologic.
- Introducerea speciilor invazive – unele specii au fost aduse accidental prin transportul maritim sau migrație și au afectat competiția naturală, hrănindu-se cu aceleași resurse sau devenind prădători direcți.
Toți acești factori acționează cumulativ și contribuie la modificarea compoziției ihtiofaunei din Marea Neagră. Astfel, deși numărul total de specii de pești poate părea relativ stabil, distribuția și abundența acestora s-au modificat semnificativ în ultimul deceniu. Multe specii care erau comune în anii anteriori apar astăzi doar sporadic, în timp ce altele, considerate rare sau invazive, încep să devină dominante în anumite habitate.
În acest context, biodiversitatea marină a României se află la o răscruce, iar studiile științifice precum cel realizat de INCDM sunt esențiale pentru înțelegerea și gestionarea durabilă a resurselor acvatice.
Rezultatele cercetării: 69 de specii în 10 ani
Studiul realizat de echipa INCDM Constanța în perioada 2012–2022 a condus la actualizarea bazei de date privind speciile de pești din Marea Neagră observate de-a lungul litoralului românesc. În total, au fost identificate 69 de specii de pești, grupate în funcție de frecvența apariției și statutul lor ecologic.
Iată câteva concluzii cheie ale cercetării:
- Numărul total de specii a crescut ușor față de deceniile precedente, ceea ce poate fi pus pe seama unei intensificări a efortului de monitorizare și a extinderii zonelor de observație.
- Numărul speciilor prezente constant a scăzut, ceea ce indică o reducere a stabilității ecologice. Multe specii comune în trecut sunt tot mai rar întâlnite.
- A crescut numărul speciilor considerate rare, care apar izolat sau accidental în zonele de coastă. Acest fenomen poate fi un indiciu al schimbărilor de temperatură, salinitate sau competiție interspecifică.
- Unele specii invazive au devenit mai frecvente, afectând echilibrul natural dintre speciile autohtone.
În cadrul atlasului, peștii au fost analizați și în funcție de tipul de habitat: marin (sărat), salmastru și de apă dulce. Această clasificare evidențiază diversitatea biologică și adaptabilitatea speciilor la condițiile specifice ale litoralului românesc.
De remarcat este și faptul că în zona costieră românească există o interacțiune complexă între speciile migratoare, cele sedentare și cele invazive, ceea ce face din Marea Neagră un ecosistem dinamic, dar tot mai fragil.
Cele 20 de specii de pești cu interes comercial
În cadrul cercetărilor efectuate de INCDM Constanța, au fost identificate 20 de specii de pești cu valoare economică, adică specii pescuite frecvent pentru consumul uman și care se regăsesc constant în piețele și meniurile de pe litoralul românesc.
Lista acestor specii comerciale este următoarea:
- Șprot (Sprattus sprattus)
- Hamsie (Engraulis encrasicolus)
- Stavrid (Trachurus mediterraneus)
- Rizeafcă (Alosa tanaica)
- Lufar (Pomatomus saltatrix)
- Chefal (Chelon auratus, Chelon saliens, Chelon ramada)
- Laban
- Barbun (Mullus barbatus)
- Aterină (Atherina boyeri)
- Scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata)
- Guvid negru (Gobius niger)
- Strunghil
- Hanus (Neogobius melanostomus)
- Calcan (Scophthalmus maeoticus)
- Rechin / câine de mare (Squalus acanthias)
- Cambulă
- Limbă de mare
- Gingirică (Clupeonella cultriventris)
- Bacaliar (Merlangius merlangus)
- Zărgan (Belone belone)
Aceste specii acoperă o gamă variată de habitate și comportamente ecologice – de la pești pelagici migratori, cum sunt scrumbiile și lufarii, până la specii bentonice sedentare, precum cambula sau calcanul. Majoritatea sunt capturate cu ajutorul uneltelor tradiționale sau industriale și sunt vândute în stare proaspătă, congelată sau procesată.
În ceea ce privește consumul uman, multe dintre aceste specii au o valoare gastronomică ridicată. De exemplu, calcanul este considerat o delicatesă în restaurantele de pe litoral, în timp ce chefalul, hamsia și scrumbia de Dunăre sunt extrem de populare în preparatele tradiționale locale.
Este important de menționat că unele dintre aceste specii se regăsesc și în categoria vulnerabilă sau în pericol ecologic, conform clasificării IUCN. De aceea, monitorizarea stocurilor și adoptarea unui pescuit responsabil sunt esențiale pentru a asigura continuitatea acestor resurse valoroase.
Statusul IUCN al speciilor identificate
În cadrul studiului realizat de INCDM Constanța, fiecare dintre cele 69 de specii de pești din Marea Neagră a fost analizată și clasificată conform criteriilor IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Aceste criterii ajută la determinarea riscului de dispariție pentru fiecare specie și sunt esențiale pentru stabilirea priorităților în protecția biodiversității.
Din totalul speciilor analizate, distribuția pe categorii IUCN este următoarea:
- LC (Least Concern – Neamenințate): 49 specii
- VU (Vulnerable – Vulnerabile): 5 specii
- NT (Near Threatened – Aproape amenințate): 2 specii
- CR (Critically Endangered – Critic periclitate): 3 specii
- DD (Data Deficient – Date insuficiente): 10 specii
Cele 3 specii critic periclitate (CR) sunt sturionii: morunul, nisetru și păstruga – specii migratoare extrem de valoroase din punct de vedere ecologic și economic. Acestea sunt supuse unor măsuri stricte de protecție, fiind interzis pescuitul lor comercial.
În categoria vulnerabilă (VU) se încadrează specii precum scrumbia de Dunăre, lufarul, milacopul și câinele de mare (rechinul de Marea Neagră), aflate sub presiune din cauza pescuitului intensiv și a modificării habitatelor.
Alte specii, cum ar fi căluțul de mare sau pisica de mare, sunt clasificate ca DD – Data Deficient, ceea ce înseamnă că nu există suficiente informații științifice pentru a le încadra corect într-o categorie de risc.
Reprezentarea vizuală a distribuției acestor specii pe categorii IUCN: Distribuția speciilor de pești din Marea Neagră (IUCN)
Aceste date arată că, deși majoritatea speciilor din litoralul românesc nu sunt în pericol direct de dispariție, există un procent semnificativ care necesită monitorizare permanentă și intervenții de conservare bine structurate.
Invazia tăcută: Specii invazive vs. autohtone
Unul dintre cele mai importante fenomene care afectează biodiversitatea marină a României este apariția tot mai frecventă a speciilor invazive. Acestea pătrund în ecosistemul Mării Negre prin migrație naturală, transport maritim (ex. balastul navelor), sau ca urmare a modificărilor climatice care creează condiții favorabile pentru reproducerea lor.
Deși unele dintre aceste specii par inofensive la început, ele pot afecta grav speciile autohtone prin:
- competiție directă pentru hrană și spațiu de reproducere,
- răspândirea de boli și paraziți necunoscuți faunei locale,
- modificarea echilibrului trofic din zonele afectate,
- interferența cu ciclurile naturale ale peștilor autohtoni.
În urma studiului efectuat de INCDM, mai multe specii invazive de pești au fost identificate în zona litoralului românesc, printre care:
- Hanusul (Neogobius melanostomus) – introdus din zona Mării Caspice, s-a răspândit rapid și concurează direct cu guvizii autohtoni.
- Gingirica (Clupeonella cultriventris) – o specie pelagică invazivă ce afectează zooplanctonul și larvele altor pești.
- Zărganul (Belone belone) – deși nativ în unele părți ale Europei, populațiile sale s-au extins anormal în regiunea de nord-vest a Mării Negre.
Pe de altă parte, există specii autohtone și endemice care se află în regres din cauza presiunii ecologice, cum ar fi chefalul, calcanul, guvidul și cambula. Acestea sunt tot mai rar întâlnite în zone unde anterior erau dominante.
Prezența masivă a speciilor invazive pune în pericol stabilitatea ecosistemului marin românesc. Pentru a preveni dezechilibrul complet, sunt necesare măsuri de control, monitorizare continuă și informarea publicului cu privire la acest fenomen tăcut dar periculos.
Ce pești punem pe masă? Ghid de consum responsabil
Mulți dintre peștii din Marea Neagră ajung în mod direct pe mesele românilor, în special în zonele costiere unde tradițiile pescărești sunt încă vii. Totuși, alegerea peștelui pentru consum nu ar trebui să se bazeze doar pe gust, ci și pe responsabilitatea față de mediu și conservarea speciilor.
Iată câteva dintre cele mai frecvent consumate specii comerciale și aspecte legate de sustenabilitate:
- Chefalul – foarte apreciat în preparate la grătar; populațiile sale sunt în ușoară scădere în unele zone, dar nu este în prezent amenințat.
- Hamsia – gust intens, capturată sezonier; abundența naturală o face o alegere sustenabilă.
- Calcanul – considerat o delicatesă, însă capturile sale sunt în scădere; necesită reglementări mai stricte.
- Scrumbia de Dunăre – migratoare, vulnerabilă conform IUCN; se recomandă consumul responsabil, în afara perioadelor de reproducere.
- Stavridul – accesibil și gustos, populațiile sunt stabile.
- Guvidul și cambula – ușor de găsit în piețele locale, capturi realizate preponderent cu unelte tradiționale.
Alegerea acestor pești în funcție de sezon, proveniență locală și metodele de captură poate contribui la protejarea ecosistemului marin. De asemenea, evitarea speciilor pe cale de dispariție sau provenite din pescuit ilegal este esențială.
La Terasa cu Ancore, ne ghidăm după principiile pescuitului responsabil și al selecției atente a materiilor prime. Colaborăm cu pescari locali și servim doar pește provenit din surse controlate, cu respect față de Marea Neagră.
Încurajăm clienții să fie parte din acest lanț sustenabil – alegând pește proaspăt, de sezon, și informându-se despre impactul pe care alegerile lor îl pot avea asupra faunei piscicole din România.
Concluzii & Mesajul specialiștilor
Studiul realizat de INCDM Constanța oferă o imagine clară, actualizată și extrem de valoroasă asupra stării actuale a biodiversității piscicole de la litoralul românesc. Cu 69 de specii de pești identificate în ultimul deceniu și cu numeroase semnale de alarmă privind stabilitatea ecologică, concluziile cercetătorilor sunt ferme: este nevoie de acțiuni concrete, susținute și bine coordonate.
Specialiștii atrag atenția asupra următoarelor aspecte:
- Continuarea monitorizării anuale a diversității speciilor de pești pentru a detecta la timp eventualele dezechilibre ecologice.
- Implementarea și respectarea măsurilor de conservare, în special în ceea ce privește speciile vulnerabile și critic periclitate.
- Controlul speciilor invazive și prevenirea răspândirii lor în zonele sensibile ale litoralului românesc.
- Colaborarea între cercetători, pescari și autorități locale pentru protejarea habitatelor marine.
- Informarea și educarea publicului larg cu privire la importanța alegerilor alimentare sustenabile și la impactul acestora asupra ecosistemului marin.
În același timp, fiecare dintre noi are un rol de jucat. De la alegerea peștelui în farfurie, până la susținerea inițiativelor locale pentru protecția mediului marin, consumul responsabil și informarea corectă pot face diferența.
Marea Neagră este un ecosistem viu, fragil și fascinant. Protejându-l, protejăm nu doar fauna piscicolă, ci și tradițiile, resursele și identitatea noastră de locuitori ai țărmului românesc.
Sursa și bibliografie oficială
Informațiile prezentate în acest articol sunt extrase dintr-un studiu științific de referință realizat de cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța. Documentul oferă o imagine detaliată și bine documentată a speciilor de pești din Marea Neagră observate în apele teritoriale românești în ultimul deceniu.
Referință completă:
Nicolaev M., Radu G., Radu L., Micu A., Nicolaev C., Anton G., Manea M., Niță M., Nicolaev I. (2022).
Speciile de pești de la litoralul românesc – Atlas actualizat / Fish species of the Romanian coast – Updated Atlas.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanța.
Mulțumim echipei INCDM pentru efortul depus în documentarea stării actuale a biodiversității marine din România – o resursă valoroasă atât pentru specialiști, cât și pentru publicul larg.
